O vacanţă adevărată

Mica noastră vacanţă s-a terminat, ne-am întors acasă şi dacă nu s-ar fi încheiat cu o foarte neplăcută criză de lumbago care a debutat chiar în dimineaţa plecarii, aş fi putut spune că a fost un sejur minunat.

Am fost în Bulgaria, la Nessebar şi am stat într-un apartament foarte frumos şi nou, într-o vilă aproape de mare.

De ce am mers la Nessebar

Am ales destinaţia şi cazarea având în minte mai multe criterii.

Mai întâi, cu atâtea ştiri despre zboruri anulate sau cu întârzieri mari am vrut să mergem undeva unde puteam ajunge cu maşina. Grecia a fost prima opţiune dar nu ne-a surâs ideea unui drum de 12 ore, aşa că am ales Bulgaria.

Ne-am dorit un loc liniştit, nu foarte aglomerat, cu istorie şi neapărat lângă mare. Cum la Balcic mai fusesem, Nessebar a fost o alegere firească.

De multă vreme preferăm apartamentele în locul camerelor de hotel aşa că am ales un apartament într-o vilă foarte aproape de mare.

Am stat la parter şi am avut o mică grădină cu umbrar unde era o plăcere să ne bem cafeaua dimineaţa, privind marea în zare.

Nu ne-am făcut planuri, n-am avut o listă de obiective de vizitat – deşi sunt destule – am vrut doar să ne odihnim, să ne plimbăm pe malul mării şi să mâncăm peşte. All done! 🙂

Vila în care am stat este plasată într-o zonă mai izolată a oraşului aşa că am beneficiat de o plajă mai mică, neaglomerată şi cu apă foarte limpede.

Am avut două restaurante în apropiere, unul rustic, cu peşte proaspăt, situat chiar deasupra mării, şi un altul mai elegant, unde am mâncat nişte vinete gratinate excepţionale.

Ne-am plimbat pe plajă în amurg, am făcut baie, am explorat o zonă înaltă şi vântoasă din apropiere, cu ierburi sălbatice şi o mare turcoaz.

Am vizitat oraşul vechi, foarte pitoresc, cu un labirint de străduţe pavate cu piatră, ruine şi biserici medievale. Este o aşezare foarte veche, din vremea tracilor, colonizată apoi de greci care i-au dat un nume foarte frumos: Mesambria. Seamănă, întrucâtva, cu Sighişoara, dar cu un aer mai bizantin şi fireşte, lângă mare.

A fost o săptămână de vacanţă adevărată, fără stres, cu leneveală, plimbare, bălăceală şi mâncare bună.

Pe drum prin Bulgaria

Am citit zeci de articole în care turismul bulgăresc, mai ales cel de pe litoral, este considerat net superior celui de la noi. Iar experienţele noastre, la Balcic şi acum, la Nessebar, confirmă cu prisosinţă această idee.

Dar există totuşi, o zonă în care România este superioară Bulgariei, şi aceasta este, în mod surprinzător, starea drumurilor.

La dus am mers pe ruta Bucureşti-Giurgiu-Ruse-Shumen-Nessebar. Dacă până la graniţă drumul a fost absolut decent, cum am intrat în Bulgaria am dat de şosele denivelate, cu gropi, fără semnalizări, iar în oraşe multe limitatoare de viteză foarte abrupte şi foarte dese.

La întoarcere am zis să alegem traseul prin Varna, poate e mai bun. Din păcate între Nessebar şi punctul în care am intrat pe autostrada spre Varna, GPS-ul nostru ne-a condus pe un traseu care ar fi fost pitoresc dacă şoseaua n-ar fi fost ca după bombardament. Cam ca un drum judeţean de la noi, doar că acesta era drum naţional.

Am răsuflat uşuraţi când am ajuns pe autostradă dar şi mai uşuraţi după ce am trecut graniţa: şoseaua expres între Giurgiu şi Bucureşti e nouă şi se merge foarte bine.

Suntem atât de obişnuiţi să ne plângem de drumurile proaste de la noi, încât pare foarte ciudat să te bucuri că ai intrat în ţară pentru că şoselele sunt mai bune. Dar iată că exact aşa s-a întâmplat.

Ce am pus în bagaje

Aproape tot. 🙂

Laptop, tabletă, medicamente, cosmetice, prelungitor, lanternă, încărcătoare de telefon, un bax de apă plus două valize de haine. Ca de obicei, prea multe, cam o treime din ele nu le-am purtat. Pe unele dintre cele purtate le vedeţi în poze.

Lumbago

Vacanţă noastră s-a încheiat, din păcate într-un mod neaşteptat şi neplăcut. În dimineaţa plecării spre casă, aranjând bagajele în portbagaj, am făcut o mişcare greşită şi mi-am declanşat o criză de lumbago extrem de dureroasă.

Cele 5 ore petrecute în maşină au fost un calvar, dar şi mai rău a fost când am coborât, abia am reuşit să merg până în casă. Nu mă puteam apleca şi anumite mişcări îmi trimiteau săgeţi foarte dureroase în coloană şi zona lombară.

Nu e o situaţie nouă, mi s-a mai întâmplat, cred că prima criză de lumbago am făcut-o pe la vreo 30 de ani, deci n-am fost foarte îngrijorată.

Am luat analgezice şi antiinflamatoare şi în vreo două zile durerea a cedat şi mi-am recăpătat  mobilitatea.

Cum ne-a întâmpinat Jimmy

Marea problemă care ne-a frământat în legătură cu vacanţa n-a fost destinaţia sau cazarea, ci cum să procedăm cu pisoiul nostru, Jimmy.

Aveam la dispoziţie trei variante.

Prima era să-l lăsăm singur, urmând ca Vlad, fiul meu, să vină o dată la două zile să-l viziteze, să-l hrănească şi să-i cureţe litiera. Am exclus-o din start, pentru că ideea de a-l lăsa singur mi s-a părut intolerabilă.

Cea de-a doua era ca Vlad să stea o săptămână la noi – destul de complicat pentru el, din punctul de vedere al jobului.

Aşa că am ales a treia variantă şi l-am dus pe Jimmy la mama Adelinei, prietena lui Vlad, care a fost extrem de amabilă şi s-a oferit să-l găzduiască. Se pare că Jimmy, ca un cuceritor ce e, a sedus-o şi pe ea, n-a avut nevoie decât de câteva zile.

Când am sosit copiii deja îl aduseseră acasă aşa că ne-a întâmpinat cu o mulţime de miorlăieli de bun venit şi a luat imediat în stăpânire pantofii noştri cu care s-a jucat toată seara.

Eu chiar am plâns niţel cu el în braţe, căci deşi am primit de la Vlad şi Adelina poze şi clipuri cu Jimmy în tot felul de ipostaze în căminul lui temporar, recunosc că mi-a fost dor de el şi am fost tare bucuroasă şi emoţionată când l-am regăsit.

Şi aşa s-a încheiat o săptămână în care am fost alături de omul pe care-l iubesc, am văzut lucruri interesante, am râs mult, am citit, am dormit, am lăcrimat şi am avut parte şi de puţină durere la sfârşit. Adică am trăit.

Cu drag,

Articole pe care poate le-ai ratat

Trei zile la Braşov

O zi de mai în Cişmigiu

Furtuna care n-a mai venit

Dacă articolul ţi-a plăcut dă-i un Like şi recomandă-l şi prietenelor tale printr-un Share. Iar dacă vrei să afli când postez un nou articol, dă un Follow la pagina mea de Facebook.